Din clădirea spitalului pe lângă care trec se desprind pereți râzând
asemeni unor umbre încătușate pe-o peliculă.

O fetiță cu bretonul prea lung, îmbrăcată mereu în fustițe colorate,
Îmi sare sub piele copilărește și-aleargă spre sertarul unui stomac pofticios.
Zâmbește;
cum aruncând o piatră în lac, brazii se-oglindesc trepidat,
chipul ei se arată-n ochii tatălui.

În graba mea calc speranța-n picioare de parcă nicio secundă n-a fost
în aceeași mașină și în același frig.
Adâncul gropii îl străbat cu doar trei pași în care se mai aprinde o țigară afară
Odată cu-aceasta, pe fundul fiecărui obraz, ajunge o piatră.

Pășesc din inerția-n care viața te-obișnuiește c-un mereu alt prezent
în care acea mașină și-acel frig redevine amintire.

Introspecția asta mă fotografiază cu alt chip

În relația asta eu sunt imatura care susține raționalul
Cu vorbe dulci ce nu-și găsesc ecoul,
Și, totuși, încă ne ținem în brațe. Pe brațe.
Pe asfaltul în continuă asfaltare.

Valurile pălmilor tale se despart de asemănarea ce-am croșetat-o cu aceleași mâini.
Ia-mi de pe umeri bluza mamei apucând-o cu liniile tale și-nchide ochii să nu mă văd.
Exercițiul acesta de pierdere-n lume mă va conduce împiedicat la picioarele tale
Pe care urmează să mă cațăr sârguincios cu-n piolet și-n găuri să-mi pulsez organele la viață.
Cu suflul voi picta zidul și-n construcția proaspătă-mi voi lăsa amprentele.

În cele din urmă, ceafă în ceafă, cu cicatricile mele pe buzele tale
privindu-le amândoi
sărutul tău mă va împinge-n zid.
Sunt tabloul pe care uiți să-l ștergi de praf.

Văd vântu’ aici
şi aerul
şi golul!
în care m-am construit fir cu fir…

Universul mi se înfăţişează ca o imagine 3D.
Privesc cu ochii-mi largi din noua-mi haină ce mă-mbracă
de pretutindeni
griul lui Warhol şi dansul balerinelor
pe care mi-am înălţat sentimentele pentru tine
şi pe-a căror mori de vânt
le-am răstignit în versuri de-atâtea ori.

De-aici,
când vorbesc îmi văd suflul,
iar când şoptesc imaginea devine abur!
Mă scald în melodie stingând timpul,
observ cum întinderea mâinii face ca podul palmei să-mpingă cântul prin vene-n mine
şi zâmbesc.

Există viaţă, o alta, în afara cadrului tău
pe care m-am iscălit de-atâtea ori sub formă de
mâzgălituri a unor EKG-uri dirijate de tine.
Ţi-am luat chipul în priviri şi l-am încadrat într-o ramă-n imagine
unde-am uitat să mă trec la inventarul timpului nostru.

Sunetul e de consistenţă vâscoasă!

Îmi plimb corpul într-o întoarcere cu spatele spre tine
nu mai e nevoie să-mi întind colţul gurii cu degetele forţat
cu ochii inchişi
îmi ondulez surâsul torcând ca o pisică
care-a dat de piciorul stăpânului -
stâlp de susţinere e fiecare-acord al vocii ce îmi cântă.

Râd!
Râd tare din aspect!
Niciun sunet altul ca acela-n care mă scald
şi mă-nec nu scot.
Ce sfârşit glorios!
Ţi-am lăsat spaţiu, timp, culoare
Glasul tău
mi-e orchestra-n faţa căreia mă joc
cu bastonul indicându-i timpii, ritmica şi dinamicile din compoziţia-mi muzicală.
Şi dacă mor mă găsiţi în sunet.

Citind cu voce tare.

http://www.youtube.com/watch?v=9-4dmI3QtMg

2. Învăţământul românesc e de stat. De aceea stă! Nu că am fi singura ţară cu învăţământ de stat, dar de exemplu, în Franţa nu-i zice education d’assis, că nu se aşează nimeni pe educaţia lor, ci i se zice education d’etat. Sau dacă luăm limba engleză, mai apropiată cunoştinţelor majorităţii, sitting education nu există! Ci doar state education. În concluzie, nu ne-am ales bine cuvintele.

3. Interesantă asemănarea dintre rect şi retină. Adică retina e o prelungire a rectului cu micul adaos al literei C. O fi venind „c” de la „cognitiv”? Sau de la „căcat”? Cred că depinde de ce-ai mâncat la CINĂ! C-ul e adaosul şi INA prelungirea! Care nu întâmplător e inversul lui „ani”. Aşadar retina e prelungirea rectului care transmite informaţii căcăcioase în funcţie de mâncarea de la cină şi experienţa de peste ani.

to be continued

Azi, te-am distrus în neant din frică să nu apari
şi-ai fost acolo neîngrijit şi vesel
Pentru mine.

1. La Rosia Montana exista un zacamant de peste 300 de tone de aur, 1600 de tone de argint si alte metale pretioase estimate la circa 7 miliarde de dolari, in functie de pretul aurului si a zacamintelor gasite.

2. Compania Rosia Montana Gold Corporation (RMGC), este detinuta de firma canadiana Gabriel Resources, cu 80,7% din actiuni, si statul roman prin Compania Nationala Minvest Deva, subordonata Ministerului Economiei, cu 19,3% din actiuni.

4. In 2000 statul roman a acceptat sa-i fie redusa participatia in compania Rosia Montana Gold Corporation. In urma unei majorari de capital, participatia Minvest a fost redusa de la 33% la 19,3%

5. Pentru a-si mentine actuala participatie, de 19,3%, statul roman a fost imprumutat de catre Gabriel Resources la ultima majorare de capital in 2009, cu 115 milioane de lei, urmand ca banii sa fie restituiti de Romania din primele dividende.

6. Intr-o luare de pozitie impotriva proiectului minier al RMGC, rectorul Academiei de Studii Economice aprecieaza ca Romaniei ii va veni randul sa incaseze primul profit abia dupa 12 ani.

7. Rosia Montana a fost declarata de catre autoritatile romane “zona defavorizata”. Rosia Montana Gold Corporation beneficiaza, conform legii, de scutiri de TVA pe o perioada de 10 ani, precum si de alte facilitati fiscale.

8. In cazul exploatarii de la Baia Mare aurul a fost scos din tara mascat, in concentrate intermediare (dore), zeci de mii de tone, care n-au fost taxate ca aur, ci mult mai putin, ca semifabricate.

8. Costurile de inchidere ale minei inseamna 1,2 milioane USD pe an, asigurate de RMGC in primii 3 ani. Statul urmeaza sa suporte cheltuielile de intretinere a barajului si a sistemelor de captare, monitorizarea emisiilor de acid cianhidric, pompare si tratare a apei pe o perioada nedeterminata.

10. Taxele pe dividende de la Gabriel Resources nu vor ajunge la Bugetul Romaniei, deoarece actionarii importanti sunt in majoritate companii off-shore, care nu platesc taxe.

Ce stim despre impactul asupra mediului..

11. Proiectul minier propune cea mai mare cariera cu crater deschis din Europa si cel mai mare baraj, inalt de 185 m. Acest baraj ar trebui sa sustina un lac cu o suprafata de 600 ha.

12. Barajul s-ar situa la 7 km in amonte de Abrud, oras cu peste 6000 de locuitori.

13. In caz de prabusire posibila a barajului, o parte din continutul iazului va fi deversata in reteaua hidrografica din zona, cu difuziune in Ungaria, Serbia, Bulgaria, Ucraina, Delta Dunarii si Marea Neagra.

14. La Baia Mare s-a produs una dintre cele mai mari catastrofe ecologice din Europa, din cauza folosirii cianurii in exploatarea aurului. In anul 2000, in raurile Tisa si Lapus au fost deversate peste 100 de tone de substante otravitoare. Au otravit 1200 de tone de peste si au contaminat sursele de apa potabila a 2,4 milioane de locuitori.

15. In urma accidentului de la Baia Mare, statul roman trebuie sa sa-i plateasca Ungariei despagubiri de 120 milioane de euro pentru poluarea Tisei.

16. la 5 mai 2010 Parlamentul European a adoptat cu o majoritate zdrobitoare rezolutia pentru interzicerea din 2011 a mineritului pe baza de cianuri in Uniunea Europeana, cu recomandarea catre statele UE sa nu incurajeze noi proiecte de minerit pe baza de cianuri pana la interzicerea totala din 2011.

18. Pentru extragerea aurului se vor folosi pe parcursul celor 17 ani de exploatare, aproximativ 1.561.000 tone substante periculoase, dintre care 84.000 tone cianura de sodiu.

Ce stim despre patrimoniul UNESCO…

19. Academia Romana s-a pronuntat categoric impotriva proiectului minier.

20. La Rosia Montana s-au descoperit 7 km de galerii romane, tablite cerate despre dreptul roman si 80 de km de galerii medievale, unice in lume. Lemnul descoperit aici dateaza din perioada dacica, 41 de monumente sunt inscrise in lista monumentelor istorice.

21. Bisericile Ortodoxa, Romano-Catolica, Unitariana si Protestanta se numara printre cei mai mari proprietari de terenuri si imobile din Rosia Montana. Toate acestea au declarat in mod public faptul ca vor refuza sa isi vanda proprietatile companiei miniere.
Ce stim despre impactul social…

22. De la mutarea sediului companiei RMGC in Rosia Montana, in 1999, localitatea a avut de suferit economic si social prin stramutarea a sute de familii si declararea zonei monoindustriala.

23. Inchiderea in 2006 a minei de stat existente a afectat 775 de muncitori. Mai mult, inchiderea minei de cupru de la Rosia Poieni (pentru a se face loc RMGC) va afecta alti 1.500 de muncitori. Sarcina disponibilizarii a 2.300 de muncitori si a compensarii lor va reveni bugetului de stat al Romaniei.

24. Locurile de munca pe care RMGC spune ca le va crea in zona sunt in numar de 800 pe perioada de 17 ani, urmand ca la sfarsitul perioadei de exploatare a zacamantului zona sa ramana din nou fara locuri de munca, cu un numar mare de someri si cu un mediu grav afectat.

25. Conform studiului realizat de o firma independenta din SUA, inca din 2003, in medie, pe perioada exploatarii, vor fi 240 de locuri de munca, nu 800, cum declara oficialii RMGC.

26. Companiile miniere canadiene sunt acuzate in 30 de tari de incalcarea drepturilor omului.

In concluzie…

Academia Româna, Casa Regala, ICOMOS (Comitetul International al Monumentelor si Siturilor), ca organizatie expert a UNESCO, Ad Astra, Alburnus Mayor, ONG-uri din România si internationale, numerosi experti, institutii, studenti si cercetatori români din strainatate (RSSA, LSRS) recomanda si sustin includerea Rosiei Montane în Patrimoniul UNESCO. Alatura-te si TU!

Rosia Montana inseamna: tezaur national, patrimoniu natural si cultural, istorie si civilizatie milenara. Doar prin conservarea si valorificarea acestora se va putea asigura dezvoltarea durabila a zonei, iar prin includerea Rosiei Montane pe Lista Patrimoniului Mondial, declarând-o peisaj cultural si evolutiv protejat UNESCO, se poate obtine profit pe termen NELIMITAT.

Însa o parte din mass-media si statul român, care a incheiat cu Rosia Montana Gold Corporation un contract ce detine clauze secrete, sustin un proiect minier extrem de controversat si contestat la nivel national si international. Ce vei face TU?
Depinde doar de constiinta TA si de responsabilitatea fata de copiii si nepotii tai care, atunci cand vor privi craterul celei mai mari exploatari aurifere de suprafata din Europa , te vor intreba:
Ce ai facut TU, ca sa opresti dezastrul?

Alatura-te comunitatii din Rosia Montana care doreste sa beneficieze de bogatia patrimoniului natural si cultural continuându-si existenta pe aceste meleaguri. De peste un deceniu, aceasta a rezistat linsajului psihologic si actiunii de stramutare în folosul unei companii care va pleca cu 80% din patrimoniul aurifer al intregii regiuni, lasând in urma suflete dezradacinate, marcate atât de nostalgia unei istorii si civilizatii cât si de amintirea unui paradis natural pierdut si irecuperabil.

Era o zi de miercuri ziua în care am murit.
Expresso-ul de azi dimineaţă mă-ndoctrina,
îmi transforma viaţa în efectele lui mercur:
mi-a dilatat văzul doar înspre tine.
E imposibil să-mi fii a şaptea pecete.

Când am muşcat din măr, în faţa oglinzii n-am văzut decât un corp.
Stătea.

Miercuri, m-a paraşutat Dumnezeu din Rai
Am căzut în Marea Neagră ca un bolovan
În orice direcţie mă-ntorceam, spatele era-napoia mea
Şi n-am vazut că, asemeni melcului, purtam în spinare strâmptoarea Bosfor.

După orice miercuri vine o zi de joi

Din coşciugul meu încep s-arunc cu flori de măr
(trebuie să fi venit şerpii la înmormântare)
Pavez ziua de mâine sub formă de scări
Incerc să dansez pe ritmul petalelor
Deţin încă puterea frumosului.

Mama mi-a spus că m-am născut într-o zi de miercuri şi că la nouă luni după,
am făcut primii paşi
Joia asta renunţ la cafea şi te iau de mână.
Am greşit, dar trebuie să vâslim în continuare.

Credinţa în Dumnezeu nu se câştigă cu o partidă de şah.

“Omul cu adevărat rezistent la decadenţă este cel care, resimţind adânc fascinaţia ei, extrage din acest contact maladiv înţelegerea şi puterea necesară unei reale eliberări” – Thomas Mann

* citat din repertoriul lui Antonius Block, personajul principal din The Seventh Seal al lui Ingmar Bergman